Imbracamintea a la francaise

 De cele mai multe ori informatiile necesare unei istorii a vestimentatiei sunt presarate ici-colo sau lipsesc cu desavarsire. Ceea ce ii pune in incurcatura nu numai pe designerii de teatru ori de film!  Purtau si tunici sau mantale pe care uneori le ornau cu motive din Sfintele Scripturi. Preotii erau imbracati in haine de culoare violet, rosu sau rosu inchis, ornate cu aur si cu pietre pretioase. Ei purtau haine luxoase, vechi de secole, facute dupa croiala babiloniana, descrise in Cartea Exodului. 

Imbracamintea a lafrangaise nu mai era purtata decat la Curte; oamenii incepeau ceea ce Fliigel numeste "marea renuntare la un costum flatant". Dar un asemenea lucru nu se intampla de azi pe maine! Costumul dintr-o singura culoare, ale carui trei piese sunt din aceeasi stofa, n-a aparut decat in anul 1855.  Haute couture s-a dezinteresat de moda de vara si de moda sport, mode care promiteau totusi o mare dezvoltare o data cu importanta tot mai mare pe care o primea timpul liber.Sub influenta lui Christian Dior, haute couture a luat obiceiul de a propune o linie noua din sase in sase luni, ceea ce nu corespundea posibilitatilor de asimilare ale clientelei.

 Daca ciorapii barbatesti aveau modele bogate, femeile purtau, pe sub rochiile lor lungi, sosete foarte simple. Ciorapii de dantela au fost introdusi in moda feminina de catre Doamna de Pompadour. Si, cu toate ca prima masina de tricotat fusese inventata inca din anul 1589, ciorapii produsi astfel s-au impus abia catre sfarsitul secolului al XVIII-lea.  in picioare purtau sandale confectionate dintr-o tesatura din fibre de agave. Nu numai tesaturile ornamentate intr-un anumit fel indicau rangul, pozitia sociala a persoanei respective, ci si pieptanatura, tatuajul sau podoabele. Nobilii isi taiau parul, lasandu-si doar o coada in spate, legata cu o panglica rosie si alba, in care erau infipte pene colorate.
S-a luat obiceiul ca livrelele sa fie ornate cu pasmanterie pe toate taieturile croielii. in secolul al XVIII-lea acesta devenise semnul distinctiv al valetilor, in timp ce servitorii negri erau imbracati in costume-fantezie si purtau un medalion cu emblema stapanului lor. Acest gen de livrea a supravietuit Revolutiei franceze.   Filosoful si scriitorul francez Jean Baudrillard spunea:,.Atragem doar cu fragilitatea noastra si niciodata cu puterea fizica sau cu un semn ce ar trada-o." jnsa aceasta fragilitate este produsul unei mari forte interioare: doar cine se sii^tg siab sta mereu in garda, e incordat si agresiv, se misca agitat si vorbeste rastit, cine Se simte sigur pe el e linistit, nu sta mereu la panda si nu simte tot timpul nevoia sa atace.