Decolteul cu dantela

Abia in ultimul timp pielea si-a largit domeniul de intrebuintare. Creatorii de moda au introdus-o in fabricarea bluzelor, a mantiilor, a rochiilor, a hainelor de sport. Vesmintele de piele sunt scumpe dar aproape ne- degradabile. Tocmai de aceea ele sunt preferate hainelor confectionate din imitatii de piele.   in picturile murale (ne-iudaice) se vad vanatori si razboinici ce poarta tunici scurte, inchise sus, cu maneci pana la cot. Barba si parul lung constituiau moda obisnuita, insa unii isi radeau parul si, inspirandu-se probabil din moda egipteana, purtau peruci. Dupa exod, timp de cinci secole au avut loc unele schimbari ale costumelor. Barba si parul au ramas insa mereu lungi, iar capul a ramas acoperit.

 Decolteul era bordat cu unul sau cu mai multe randuri de dantela, iar coafura fusese simplificata: parul se purta intr-un coc mic si rotund pe varful capului, cu bucle cazand pe parti. In linii generale, aceasta moda s-a mentinut in primii ani ai domniei lui Ludovic al XlV-lea. A mai fost adaugat pe solduri un colan de fibre vegetale si s-a mai purtat o trena, destul de incomoda uneori.  Daca initial a fost creat ca un maiou de sport cu fermoar in fata, in partea superioara, astazi el este rotund in jurul gatului sau cu trei nasturi, cu maneca lunga, cu maneca scurta sau fara maneci. Acest tricou 100% din bumbac, in diferite culori, dar cel mai adesea in alb-albastru, ca haina marinarilor, se poarta cu bermu- de sau blue jeans, cu tenisi sau bascheti. in vara anului 1994 erau in mare voga hainele crosetate gen plasa.

Doar la prima vedere par fara rost aceste intrebari. Simtul mirosului functioneaza inca din primele ore ale vietii noastre. Cu ajutorul lui, nou-nascutul isi recunoaste mama dintr-o mie. in plus, atunci cand celelalte simturi ale noastre sunt „adormite", simtul mirosului ramane in alerta si analizeaza mediul inconjurator.  Brutalitatea socurilor a facut ca din a doua jumatate a secolului al XlX-lea sa se adop te jambiere pentru protejarea jucatorilor de crichet, spre marea indignare a puristilor. Acestia din urma purtau fie knickerbockers, fie pantaloni largi ca aceis ai taranilor olandezi. Astazi rugbistii si hocheistii poarta veritabile armuri pentru a-si proteja partile fragile ale corpului.

 Dovada este faptul ca la Guarrazar au fost gasite coroanele regilor vizigoti ai Spaniei, printre care si coroana regelui Receswinthe, formata din placi de aur articulate. Coroana inchisa in partea superioara, emblema puterii imperiale in Orient, a fost reclamata de catre Carol cel Mare si succesorii sai, in timp ce regii Frantei au purtat coroana deschisa.   Iar Felicien Marceau, membru al Academiei Franceze, in cartea sa Pasiuni dezlantuite... pasiuni destramate sustine originea militara a cravatei: „Ea este cea care ne-a ramas din armura si adeseori este primul lucru de care barbatul se descotoroseste cand ajunge acasa, ca pe vremuri, stramosii lui, de sabie.