Deltei) care este principala promenada a zonei comerciale, intilnim citeva artere modernizate, unite prin altele perpendiculare - insumind in total 30 km lungime ; in capatul sudic al acestora din urma incepe imparatia stufului si pa- purei. Pe lunca irigata aproape in toata intinderea spre aval se practica indeosebi legumicultura. Numarul popula-tiei creste vertiginos, mai ales pe baza sporului migratoriu.
vacanta in romania
in spatiul urban s-au cladit scoli, un hotel, club muncitoresc si un muzeu de istorie (care functioneaza din 1959) cu multe marturii ale trecutului scoase la iveala cu ocazia sapaturilor pentru hidrocentrala. in timpul ocupatiei turcesti exista sub forma unui tirg cu ingramadiri de cladiri tot felul ; in 1835 cind revine Tarii Rom�nesti, din ordinul generalului Kiseleff s-a elaborat un plan de sistematizare a orasului dupa care, in mai multe etape, s-au dezvoltat strazile, cartierele de locuinte si cladirile institutiilor. Din 1968 a intrat in functie o mare filatura de fibre chimice si de bumbac. Lipsa apei potabile, a dotarilor tehnico-edilitare i-au stinjenit mult dezvoltarea.
destinatii de vacanta europa
Aceleasi functii indeplinesc si alte sase hidrocentrale construite in conditii similare : Turnu, Calimanesti urmata de Zavi- deni care a debutat productiv in 1979, Dragasani, Arcesti si Slatina in functie din 1980, iar de la aceasta din urma pina la Dunare inca cinci izvoare de lumina de cite 50 MW fiecare - Ipo- testi, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti, Izbiceni - date de lacurile de acumulare de pe Olt. , lungimea fruntii spre Mare ajungind la 135 km Bratele deltaice ale Dunarii ca dimensiuni si debite sint diferite : Chilia, lung de 116 km, poarta 62,5% din ape, Sulina lung de 63 km, 17,7%, iar Sf. Numai in anul 1978 au fost la tratament balnear peste 36 000 de persoane.
lista de vacanta
oferte de pasti Fabrica de brinzeturi, unt si lactate amplasata pe latura vestica a orasului, cu sectii la Saru Dornei, Cosna si Ortoaia, este o intreprindere noua (1950) care a dat nastere la profesii necunoscute in bazinul Domelor. Valorificarea__efectelor terapeutice ale apelor minerale si dezvoltarea economica a orasului au condus si"la"iin ritm �Ccentuat a cresterii populatiei. Mai multe aici in capatul de sud al depresiunii subcarpatice Cracau-Bistrita unde se intinde un cimp larg pina spre dealul Runcu Buhusului (492 _m) meandrele Bistritei au fost taiate. Ianos, 1980).
S-a dezvoltat, trecind prin secole dintr-o asezare de tip "tirg", pe axa de circulatie Piatra - Bacau si legat de micul punct industrial - Fabrica de postav. Noile izvoare descoperite au dat posibilitatea organizarii unor puncte de imbuteliere a apelor - Vatra Dornei, Poiana Negrei, Sarul Dornei, Cosna. Bazinul, in intregime, se desfasoara pe o suprafata de 805 300 km p.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu